Vizita medicului Stelian Anghel

Se spune ca cei care viziteaza Africa o data, se hotarasc sa se intoarca si pentru a doua oara... Viziteaza Namibia pentru prima data in iulie 2008, cand vine, pe de o parte pentru a evalua situatia concreta si maniera in care ar putea fi util, iar pe de alta pentru a-si oferi gratuit serviciile de medic.

Sase luni mai tarziu, in ianuarie 2009, se intoarce pentru a doua oara. Stelian Anghel, chirurg ortoped in Romania (Bucuresti), a luat hotararea de a pune la dispozitia lui Dumnezeu cunostintele sale medicale intr-o zona in care o persoana se poate imbolnavi de 300 de ori in 365 de zile.

"Singura problema pe care o are doctorul Stelian este ca obisnuieste sa vina pe la noi doar pentru o perioada de timp foarte scurta" remarca Dorothy, o prietena din sat pe care Stelian a operat-o de un chist sinovial la mana dreapta.

Dorothy imi spune despre Stelian ca "este o persoana rabdatoare, simpla si cu un caracter care inspira incredere pacientilor sai. Imi place foarte mult pentru ca prin felul sau de a vorbi te linistesti inainte de o interventie chirurgicala. Cand m-a operat nu am avut dureri. Am simtit ca identificase bine problema si stia ce trebuia sa faca. A lucrat foarte bine si sunt multumita!"

Desi copiii au tendinta sa se sperie cand vad un medic, majoritatea celor care au trecut pe la clinica centrului nu au facut-o deoarece au intalnit in Stelu o persoana apropiata si amabila. Intr-o zi, o mama foarte speriata a venit cu micutul ei in brate, si cu varful degetului sau mic de la mana atarnandu-i si sangerandu-i pentru ca si-l prinsese scotand apa de la pompa din sat. Stelian a linistit-o si si-a facut treaba cu promptitudine si siguranta asezand degetelul si cusandu-l la loc. In timpul interventiei micutul a adormit, fiind obosit de atata durere.

Ceva timp mai tarziu, am intalnit micutul intr-o biserica impreuna cu mama sa si cu cele zece degetele ale sale, cel mic putin stramb dar la locul lui. Mama era fericita si multumitoare Domnului pentru ca in ziua aceea a decis sa il aduca la clinica centrului. Baietelul ne privea linistit, pierdut intr-un zambet larg...

Ca grup, am apreciat mult dispozitia sa de a ne invata o mica parte din ceea ce cunoaste pentru a putea sa ii ajutam si noi pe bolnavii care ne cer ajutorul atunci cand el nu este aici. De fiecare data cu rabdare, ne corecta greselile facute, niciodata dintr-o pozitie de superioritate, ci de la egal la egal, desi cunostintele lui il situeaza mult deasupra noastra. Prin felul lui de a ne trata am vazut cum competenta profesionala nu exclude umilinta, simplitatea. Avand capacitatea de a recunoaste atunci cand nu stie ceva, nu se mandreste cand ceva ii iese bine.

Dorothy sublinia ceea ce noua deja ne era clar: "In opinia mea, avem nevoie ca el sa se intoarca la noi cat mai repede, deoarece in aceasta zona avem nevoie de medici ca el." Inconjurati de malarie, TBC, HIV, numeroase infectii si afectiuni reumatice, avand prea putina educatie despre sanatate, oamenii din Kongola asteapta sa fie invatati, ajutati, indrumati, sa li se inlesnesca drumul spre sanatate; acesta fiind pentru noi un motiv suficient pentru a spera sa ne bucuram de prezenta lui Stelu cat mai curand.